Occidental in Europa

Occidental es un lingue creat de Edgar de Wahl, un baltic germano qui vivet in Tallinn. Li lingue, quel hodie ne have un movement tam important quam in li passate, ha esset principalmen studiat in Europa.

Historie per país modificar

Austria[1] modificar

Unesim Austrian Occidental-Conferentie modificar

Li Unesim Austrian Occidental-Conferentie evenit li 10. 11 e 12 april 1936 in li Hotel « zum Auge Gottes » in Wien.

Un public discurs de senior Dr. Hans Homolka pri li tema Pro quo Occidental? - Principal punctus del interlinguistic problema introductet li reuniones li 10 april (public propaganda-vésper). Li referente exposit pro quo ni un mort lingue quam Latin, ni un vivent national lingue quam Anglés, ni un artificial lingue con desfigurat parol-images quam Esperanto posse servir quam standard-lingue in scientie e tecnica o quam auxiliari lingue in comercie e trafic. Il demonstrat per convictiv argumentes li ínsuficentie del aprioristic principies, queles misductet (precipue per li grotesc exageration de un purmen schematic « facilitá ») li anteyan « lingue-fabricantes » al construction de ínnatural e ínpopulari projectes. In sam témpor il pruvat que Occidental es nullmen un artificial idioma ma in contra un natural lingue regularisat, natural in su vocabularium de ínmutilat international paroles, e regularisat pro su modern analitic minimal-grammatica, quel es scientificmen íncontestabil e aprensibil in quasi un hor. Un textu in Occidental, presentat al interessat auditoria, trovat plen aprobation. On constatat unanimmen li ínmediat comprensibiliá de Occidental e nequi del audientes dubitat, que li referente havet rason con conclusion, que Occidental, comprensibil a 300 million civilisat homes sin anteriori studie, es pro su lingual e cultural qualitás predestinat devenir li standard-lingue del international scientie, tecnica e trafic.

Durant li discussion pos li discurs Sr. ingeniero Engelbert Pigal con grand verve ancor un vez resumat li cultural avantages de Occ., e su grand educativ valore, quo esset incontrat con evident consense.

Li 11 april evenit li unesim oficial session del conferentie. Li honorari Presidente del Occidental-Union, senior Ing. Hans Robert Hörbiger, fat li discurs pri li « International intercomprension in li scientific litteratura ». In impressiv maniere il demonstrat al qualificat auditorie li grand impedimentes e desfacilitás queles es causat in ti dominia per li caotic lingual situation de nor témpor. Il accentuat li necessitá del international standardisation del nomenclatura in scientie e tecnica e mentionat li labores, queles li associationes de standardisation ha interprendet, por etablisser un international terminologic code. In ti conection li referent sublineat li principies de Occidental, queles monstra li via a un satisfactori solution de ti important problema. Un lingue quel es basat sur scientificmen ínrefutabil fundamentes, quam Occidental to es, ne besona — secun senior Ing. Hoerbiger — usar li sam combatte-metodes quam li altri « artificial » idiomas. Occidental propaga se self per su inherent qualitás. Pro to li referente consiliat ne disperser li forties per combattes contra altri interlingue-sistemas e postulat in contra li propaganda per Occidental, to es li practic aplication de Occidental, quam to es fat in li Hoerbiger-lnstitut e in li Hoerbiger-Jurnale por Cosmologie. Li exposé de Sr. Ing. Hoerbiger e li numerosi explicationes e Sr. Ing. E. Pigal evocat grand aplaudimentes e fructosi discussiones, in li curs de queles un docente de jurisprudentie (por international jure) declarat se parat sequer li exemple del Hoerbiger-Institute e usar Occidental in su archives por li comunication de su Institute.

Soledí de Pasca, li 12 april, li Presidente del Conferentie, senior Karl Janotta, raportat pri li organisation del austrian movement e labores del Occidental-Union e Academie. On decidet li fundation de un Austrian Occidental Federation ; poy on resoluet recomandar al Occidental-Academie mantener li etimologic (historic) grafisme e renunciar anc in futur a minu natural innovationes. Con un adresse de reverentiosi salutationes a senior de Wahl li Conferentie esset cludet.

Germania modificar

Ja in 1930 Dr. Peipers fat eforties por fundar un german organisation del occidentalistes. Pro divers causes ti eforties esset prematurat, e in li sequent annus li politic e economic crise esset un gravissim obstacul per li movement in Germania. In ti circumstanties li sr. W. Mildebrath funat o reorganisat reorganisar li german section del Occidental-Union, malgré li culmination del crise. Li inaugural convente esset in li 8m e 9m octobre 1932 in Leipzig. Li nov organisation have li sequent membres:

  • Secretariatu; Dr. Peipers.
  • Administration: W. Mildebrath.
  • Lettre-curses: W. Karch.

Li 1 may 1945, li occidentalist Mildebrath demandat li autorisation reconstituer li German Occidental-Federation (Deutscher Occidental-Bund)[2].

Hispania modificar

In Hispania existet un Hispan Occidental-Association e un revúe exclusivmen in Occidental nominat Catalonia in lucta esset publicat[3].

Li hispan Vicente Costalago devenit membre del Interlingue-Union li 16 septembre 2020 e comensat scrir e publicar ovres in Interlingue[4].

Svedia[5] modificar

Li unesim articul pri Occidental in Svedia esset publicat li 1-m decembre 1927 per A. Haldin in li jurnale "Eskilstuna-Kuriren". Li convictiv presentation evocat un grand interesse por Occidental inter li mult amicos del lingue international in Svedia. In li comensa de 1928 dr Carl-Erik Sjöstedt presentat Occidental in un jurnale in Uppsala e bentost un Societé Occidental esset fundat in ti cité. In li fine del annu esset organisat li Sved Occidental Federation, apert por omni occidentalistes in Scandinavia e Finlandia.

In 1928 quelc interessates in Stockholm unit se por studiar profund li nov interlingue. Por adeptes esset arangeat un special circul de studies e ti circul continua su regulari reuniones in li citean biblioteca. Durant li studies li pensa pri un Stockholman societé nascet e li 5-m decembre 1930 on decidet fundar un tal. In ti decide participat anc li conosset mundlinguist dr S.E. Krikortz. Li oficial fundation eventet li 16-m januar 1931. Durant que li studie-circul da al nov adeptes li elementari instruction, li societé labora por li general usation e propaganda del lingue. Con plesura li membres ha constatat li facilitá de Occidental in conversation con extranos, p.ex. durant li visita in li passat estive del anteyan editor de Cosmoglotta, sr J.A. Kajs de Tchecoslovakia.

Per medie de manuales, anuncias e un special curs de corespondentie, Occidental nu es plu conosset quam antey in Svedia e in divers locos on prepara fundar local societés. Post li preparatori labores del unesim annus li movement in Svedia nu ha intrat in un nov fase, durant que noi espera inregistrar ulterior progresses. Li Societé Occidental de Stockholm joya posser assister desde 1932 anc in li international labor por Occidental per li edition de Cosmoglotta, li cardinal organ del universal Occidental-movement.

Svissia[6] modificar

In li medietá del disputas inter li idistes, li Romanda Ido-Societo comensat in 1927 studiar li argumentes del divers sistemas linguistic. Ric Berger recivet li tache de comparar ido e occidental. Il concludet que Occidental esset plu bon quam Ido[7]. Mult idistes quam Josef Aschwanden, Arnold Schrag, Heinrich Nidecker, Jean Denzler e Adolphe Creux concordat con Ric Berger e changeat a Occidental. Li 21 april 1928, li membres del Romanda Ido-Societo reunit per discusser li situation del planlingues e Adolphe Creux provat li avantages de Occidental. Post to, li Sviss Association por Occidental nascet[6].

In 1930 Edgar de Wahl visitat la conferentie interlinguistic de IALA in Geneve e reunit con alcun occidentalistes, inter ili Ric Berger, qui pictet le. In 1939 it esset fundat li Societé cooperativ del Occidental-Editiones (SCOED). Con li Duesim Guerre Mundal, li activitá de Occidental parat. Al final de 1941 it esset fundat li Senate del Occidental-Union, quel electet membres de landes neutral (Svedia e Svissia), inter ili Berger, Nidecker, Ritter e Matejka.

Durante alcun témpor, Ric Berger guidat li movement occidentaliste in Svissia quam unesim presidente del SAPO (til 1933), qui vell nominar le membre honorabil. Il redactet li revúe Svissia (post Helvetia). Il esset redactor de Cosmoglotta inter 1934 e 1950, colaborat con li SCOED e devenit in 1942 li vice presidente del Occidental-Union.

Li activitá de Occidental in Svissia es principalmen fat per Erich Werner in li annus 2000. Vicente Costalago eat a Svissia in 2020 e, poy conossentar Claude Gacond e li CDELI, il comensat publicar in Occidental.

Lista modificar

Organisationes actual modificar

Organisationes historic modificar

  • Anglia
    • Associationes
      • Britannic Association por Occidental
      • Interlanguage Association of Great Britain
      • British Occidental Centre
    • Bulletines
      • Inter nos, bulletin mensual del British Occidental Society
  • Svedia
    • Associationes
      • Societé Occidental de Stockholm
      • Sved Occidental Federation
      • Sved Occidental-Editoría
    • Revúes
      • Sved Occidentalist
  • Dania
    • Bulletines, libres e documentes
      • Súper li frontieras
      • Interlingue-Informationes
      • Lucta de Classe
      • Occidental-Information Copenhag
      • Et internasjonalt språk de H.P. Frodelund
      • Interlingue, det moderne internationale hjaelpesprog
  • Germania
    • Associationes
      • German Occidental-Federation
  • Hispania
    • Associationes
      • Hispan Association por Occidental
    • Bulletines, libres e documentes
      • Per qué l'Occidental conserva es dobles consonants.
      • Els 5 tipus de llengua internacional.
      • La llengua internacional i els orientals.

Ligament intern modificar

Referentie modificar

  1. Cosmoglotta A 109 (jul-aug 1936)
  2. Cosmoglotta B 083 (aug 1946)
  3. Cosmoglotta A 121
  4. Cosmoglotta 329
  5. A 080 (jan-feb 1932) Cosmoglotta A 080 (jan-feb 1932)
  6. 6.0 6.1 Künzli, Andres (2006) Universalaj Lingvoj en Svislando, La-Chaux-de-Fonds: SES (Svisa Esperanto-Societo (SES) e CDELI (Centre de Documentation e d'Etude sur la Langue Internationale)
  7. Cosmoglotta 84/1932
Ti-ci article usa contenete del magazine Cosmoglotta, numeró Cosmoglotta A 080 (jan-feb 1932)