Geografie es li studie del superficie del Terra.

Li geografes ne limita se a cartografie – li studie de landcartes. Ili efortia ne solmen etablisser to quo on posse trovar sur Terra e u on posse trovar it, ma anc explicar li present organisation de tal coses. Ili efortia determinar:

  • lor causes, tam natural quam homan, e
  • lor consequenties.

Principal branchesRedacter

Classicmen, on distinte:


In recent annus, on deve adjunter:

Historie de geografieRedacter

Li grecs es li unesim civilisation conosset quam hant studiat geografie, simultanmen quam scientie e quam filosofie. Thales, Herodotus, Eratosthenes, Hipparchus, Aristoteles, e Ptolemaeus aportat majori contributiones al discipline. Li Romanes aportat nov tecnicas quande ili fat cartes de nov regiones.

Durante li medievie, arabic geografes, p.ex. Idrisi, Ibn Battuta, et Ibn Khaldun conservat e inrichat li grec-roman heredage. Li interesse por geografie in Europa esset reviventat per li viages de Marco Polo in li 13esim secul. Del 15esim til li 18esim secul, grand expeditiones, sovente marin, imensmen expandet li conossentie del planete. On posse citar, intra mult altris, li expeditiones de Vasco de Gama, Cristoforo Colombo, Fernão de Magalhães (Magellan) e James Cook. Cartographie progressat ye li sam témpor, per nov metodes, per solid teoric fundamentes, e per li quantitá de nov conossenties aportat per exploration. Li cartes del munde del Geographica Generalis, per Bernard Varenius et tis de Gerardus Mercator ilustra to tre clarmen.

In li 18esim secul, geographie esset aconosset quam un separat discipline, instructet in universitás. Durante li passat du secules, on ha videt un explosion de nov tecnicas e conossenties. It existe ligas tre fort ínter geographie, e scienties quam geologie, botanica, climatologie, etc.

Vide ancRedacter