9-im millennie AC - 8-im millennie AC - 7-im millennie AC

Locationes in li Fertil Crescente in 7500 AC.

Li 8-im millennie AC extende se inter li annus 8000 AC til 7001 AC (ante 10 mill til 9 mill annus). In términos cronologic, it es li duesim millennie del actual epoca Holocene, e sta completmen inter li fase Pre-Potterial del Neolitic B (PPNB) del Temporan Neolitic. It es ínpossibil a datar evinementes con precision in ti-ci millennie, e omni dates mentionat ci es estimationes precipue basat sur geologic e antropologic analise, o sur datation radiometric.

Situation global modificar

Secun li scale de témpores geologic, li prim stratigrafic stadie del Holocene es li tal-nominat Greenlandian del annu 9700 AC til 6236 AC (un date fixat), dunc li tot 8-im millennie. Li Greenlandian sequet li Recent Dryas e monstrat un change de clima de presc-glacial a interglacial, in quel glacieros retraet se e li nivelles del mare levat se.

Vers li fine del 8-im millennie, li Holocenic Climatic Optimum (HCO) - anc nominat li Holocenic Termal Maximum (HTM) - comensat quam un periode calid quel durat circa 4,000 annus til circa 3000 AC AC. Insolation durant li estive in li nordic hemisfere esset particularimen fort con pronunciat calentation in li plu alt latitúdines in locs quam Greenland, nordic Canada e nordic Europa con un resultant reduction del glacie in li Mare Arctic.

Population e comunités modificar

Éxter li Medial Ost, li pluparte del homes tra li munde vivet ancor in dissemat comunités chassatori-recoltatori, stante firmmen ancor in li Paleolitic. In li Proxim Ost, li cultura del Neolitic etablisset se tra mult locs in li Fertil Crescent circa 8000 AC e extendet se gradualmen vers li west, ma on crede que it atinget Europa erst vers li fine del millennie. Tecnicas de semada e recoltada esset transferet tra Asia Minori e trans li Aegean Mare til Grecia e li Balkanes. Tal tecnicas aplicat se al cultivation de frumentes e hordeos, anc li domestication de agnes, capres e boves.

Fertil Crescente modificar

 
Excavation archeologic del sudic region de Çatalhöyük.

Circa 7500 AC existet mult situs in o in li proximité del Fertil Crescente: Jericho (Tell es-Sultan), 'Ain Ghazal, Huleh, Tell Aswad, Tell Abu Hureyra, Tell Qaramel, Tell Mureibit, Jerf el Ahmar, Göbekli Tepe, Nevalı Çori, Hacilar, Çatalhöyük, Hallan Çemi Tepesi, Çayönü Tepesi, Shanidar, Jarmo, Zrebar, Ganj Dareh e Ali Kosh. Jericho in li Valley de Jordan continuat esser li max significant situ in li munde tra ti-ci millennie. Çatalhöyük esset un grandissim proto-urban inhabitation de neolitic e chalcolitic stil in sudic Anatolia quel floreat de c. 7500 AC til quande it esset abandonat c. 5700 AC.

Potteríe e sistemas de datation modificar

Li potteríe per se ancor ne existet in li Proxim Ost pro li manca del invention del rote del pottero. Rudemintari potteríe esset creat manualmen, sovente con spulation, e foyes in puteos. Dame Kathleen Kenyon, li principal archeolog in Tell es-Sultan (ancian Jericho) decovrit un complet manca de potteríe ta. Li recipientes decovrit ta esset petrin, e ella suposit que altres creat ex ligne e fibres vegetal vell har decomposit se desde long. Un sistema de cronologie esset creat de Sir Arthur Evans secun su decovritiones ye Knossos e Kenyon e usat por li Neolitic in li Proxim Ost. On nomina it Pre-Potterial Neolitic A (c. 10,000 AC til 8800 AC), Pre-Potterial Neolitic B, quel include li tot 8-im millennie e extende inter 8800 AC til 6500 AC, poy Potterial Neolitic, quel comensat circa 6500 AC til li comensa del Era Bronzin vers li fine del 4-im millennie.

Agricultura in li Americas modificar

Li developation de agricultura evenit in li Americas c. 8000 AC, specialmen in modern Mexico. Tal-nominat nov-mundal recoltes existet, e domestication del potate e li cucurbita evenit.

Altri cultural developamentes modificar

 
Reconstruction de un mesolitic rond dom.

Li mesolitic situ de Mont Sandel in Irland data til c. 7900-7600 AC. On credet it li max temporan homan activitá sur li insul, ma plu tard on decovrit li Cave de Alice e Gwendoline, quel pussat li data retro til 10,000 AC.

Li date de construction de un 'rond dom' (o Howick house) proxim a Howick in Northumberland es calculat per datation radiocarbonic til c. 7600 AC.

On crede que on vivat ta durant 100 annus. Li fossile de Homo sapiens de Combe-Capelle in sudic Francia, decovrit in 1909, have un estimat etá de 9,500 annus (c. 7500 AC).